Purtăm în sufletele noastre un deziderat: să continuăm și să finalizăm cu bine slujirea pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu. Expresia „finalizare cu bine” poate însemna ceva diferit, în funcție de oamenii care o aud sau o folosesc. Pentru unii, să „sfârșești cu bine” înseamnă să trăiești mult și să te bucuri de o pensie îndelungată. Pentru alții, „sfârșitul bun” presupune să continue să fie sănătoși la bătrânețe, și eventual să moară fără dureri. Se prea poate să întâlnim alții pentru care „sfârșirea cu bine” să fie acumularea de multe posesiuni materiale, iar pentru alții să ajungă să își vadă nepoții și strănepoții.

Pentru liderii creștini sfârșirea cu bine presupune să-L urmăm pe Isus până la capătul vieții, să ne împlinim mandatul care ne-a fost încredințat, să lăsăm în urmă o moștenire sfântă și să auzim cuvintele „bine, rob bun şi credincios”.

Slujirea pastorală este una epuizantă. Nu de puține ori se întâmplă ca slujitorii să ajungă în situația în care să renunțe sau să fie forțați să nu se mai implice în lucrare din cauza eșecului moral sau spiritual, din cauza dezbinărilor din biserica locală, din cauza problemelor de sănătate sau chiar din rațiuni economice. Din studiile făcute de Dr. Clinton pe 1.300 de lideri din Biblie, lideri istorici şi lideri contemporani, rezultă că două treimi dintre ei nu au sfârșit bine. Rezultatul acesta este zguduitor pentru cei ce sunt implicați în slujire.

În acest sens, echipa ProLider a pregătit cea de-a cincea conferință, având ca temă „Bunăstarea interioară a liderului”, conferință care a avut ca scop să ajute liderii să cultive o spiritualitate personală sănătoasă, în vederea împlinirii chemării primite.