Articole

Pericolul muncii excesive

10 martie 2010.

Familia și colegii de la firma Ipsos Interactive Services rămân șocați. Carmen Ramona Cîciu, o tânără ambițioasă și tare muncitoare, face stop cardio-respirator în timp ce se afla la locul de muncă. Avea 34 de ani.

13 martie 2010.

Carmen lasă în urmă doi copii gemeni, în vârstă de 3 ani și o familie îndurerată. În urma unei investigații atente, s-a constatat că tânăra IT-istă stătea la serviciu „mult peste program și uneori mai lucra și de acasă”. Vorbim de minim 10-12 ore de muncă.

E o problema când munca devine o formă de închinare, sau când . . .

BIROUL MEU DEVINE ALTARUL MEU

Dumnezeu însuși n-a procedat așa cu munca. Doar Faraon (tiranul egiptean) îți cere mai multe cărămizi pe o perioadă mai lungă și cu mai puține resurse. Citind Geneza 2 am realizat că odihna, la fel ca munca, este valoroasă în ochii lui Dumnezeu. De aceea o sfințește. Și mai târziu o poruncește omului.
„Astfel au fost sfârșite cerurile și pământul și toată oștirea lor. În ziua a șaptea, Dumnezeu Și‑a sfârșit lucrarea pe care o făcuse, și în ziua a șaptea S‑a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit‑o, pentru că în ziua aceasta S‑a odihnit de toată lucrarea pe care a făcut‑o în creație.” – Geneza 2:1-3 EDCR
Munca peste măsură și chiar până la epuizare a ajuns un fenomen larg răspândit astăzi. Din păcate, acest fenomen nu ocolește biserica. S-au scris teze de doctorat fix pe ideea burnout-ului în rândul clericilor. Bill Gaultiere redă pe blogul său următoarele statistici [1]:

  • 75% dintre păstori mărturisesc că sunt „foarte stresați”
  • 90% dintre păstori muncesc între 55 și 75 ore pe săptămână
  • 90% mărturisesc că sunt epuizați la sfârșitul fiecărei săptămâni, în fiecare săptămână!
  • 80% dintre lideri renunță la pastorație în primii 10 ani. O fracțiune mică se dedică o viață întreagă în slujirea pastorală full-time.

Workaholicul n-are limite. Întotdeauna mai e loc de o vizită, o lucrare nouă, un departament parabisericesc, un proiect misionar. Workaholicul n-are răspuns la întrebări precum „Cât pot să muncesc fără să o iau razna? Cât pot să mă extind fără să crap?”. Și prin urmare, workaholicul suportă consecințele.

  • Workaholismul distruge căsnicii (indiferent de religie)
  • Munca necontrolată distruge familii (indiferent de statut și de influență)
  • Munca până la epuizare distruge sănătatea fizică, psihică și emoțională (indiferent de moștenirea genetică)
  • Workaholismul într-un final te îndepărtează de Dumnezeu

Așa că ai mare grijă dragul meu lider. Nu contează cât de mare sau mică își este lucrarea. Pericolul rămâne același.
Riști să conduci cu rezervorul gol.
Te vei trezi într-o zi că mașina se va opri brusc. Riști să faci din . . .

BIROUL TĂU, ALTARUL TĂU

P.S. Compania unde lucra Carmen și-a exprimat sincere regrete, promițând că vor fi alături de familie în perioada grea. N-ar fi rău să-și revizuiască și politica muncii. E valabil și pentru păstori. Cu siguranță ar face bine tuturor . . . pe termen lung.

[1] https://www.soulshepherding.org/pastors-under-stress/