„Să le faci izmene de in, ca să-și acopere goliciunea trupului: să fie de la brâu până la coapse. Aaron și fiii lui le vor purta când vor intra în Cortul Întâlnirii sau când se vor apropia de altar ca să facă slujba în Locul Sfânt; astfel ei nu se vor face vinovați și nu vor muri. Aceasta este o rânduială veșnică pentru el și pentru urmașii lui după el.” (Exodul 28:42-43)
Unul dintre locurile în care putem găsi, în Scripturi, primele principii pentru conducerea liderului spiritual este și Pentateuhul. Cărțile Exodul și Leviticul conțin legi referitoare la slujirea preoților, care aveau rol sacerdotal în Vechiul Legământ. Legile acestea specificau cine putea să devină preot, cum trebuia să fie preotul, ce fel de slujire făcea acesta și cum trebuia făcută acea slujire, pentru ai fi plăcută lui Dumnezeu și folositoare oamenilor.
În Noul Legământ realizăm că slujba preoțească, cu cerințele și rigorile ei, își găsește împlinirea, în primul rând, în lucrarea Lui Hristos, Marele Preot, dar și în caracterul și slujirea liderilor spirituali.
Legea preoției Vechiului Legământ avea în vedere și ținuța sau îmbrăcămintea preotului. Articolele care compuneau ținuta preotului purtau semnificații speciale, care erau transmise închinătorilor. Preotul trebuia să vină la slujbă îmbrăcat în veșmintele preoțești, astfel ca închinătorii să realizeze că ei sunt reprezentați și aduși de preot în prezența lui Dumnezeu. Mitra pe care era scris ”Sfântul Domnului” le transmitea faptul că preotul este dedicat slujirii și acceptat de Dumnezeu; Cele 12 pietre prețioase de pe pieptar transmiteau că semințiile lui Israel erau aduse înaintea Domnului de către preot etc.
Spre deosebire de toate articolele de îmbrăcăminte care erau văzute și care aveau semnificație pentru închinători, izmenele preotului era partea vestimentației care nu era văzută de oameni. Asta înseamnă că izmenele preotului nu transmiteau nici o semnificație sau mesaj oamenilor. Cu toate acestea izmenele, spune Dumnezeu, prin Moise, sunt deosebit de importante în vestimentația pentru slujire a preotului, pentru Dumnezeu. Dacă izmenele nu erau în regulă, preotul era socotit de către Dumnezeu vinovat și pasibil de moarte.
Când aplicăm principiul izmenelor preoțești la lucrarea liderului spiritual contemporan, realizăm că izmenele preotului reprezintă partea nevăzută de oameni, dar importantă pentru Dumnezeu în conducerea spirituală. Ne referim la viața privată și la caracterul ascuns al liderului spiritual. Cu alte cuvinte, calitatea conducerii spirituale a liderului creștin nu depinde numai de aspectele exterioare și vizibile ale vieții și mărturiei sale pentru oamenii cărora le slujește, ci și de partea aceea privată și ascunsă a inimii, pe care nu o poate cunoaște decât el și Dumnezeu.
Nu cred că nu realizăm faptul că majoritatea liderilor creștini care au eșuat în conducerea și slujirea lor, și-au început căderea de la izmenele murdare pe care le-au ascuns de oameni, dar pe care le-a văzut Dumnezeu. Aceasta le-a adus vină față de Dumnezeu și, în final, căderea și moartea spirituală.
Dragi lideri spirituali, este important ce văd oamenii în comportamentul, ținuta și manifestarea slujirii noastre pentru lucrarea bisericii, dar nu uitați, izmenele ascunse ale vieții și caracterului nostru trebuie să fie curate. Pe acestea le privește Dumnezeu și numai păstrându-le curate, vom avea parte de o slujire binecuvântată de El, de succes, durabilă și răsplătită de Dumnezeu.
În Noul Legământ realizăm că slujba preoțească, cu cerințele și rigorile ei, își găsește împlinirea, în primul rând, în lucrarea Lui Hristos, Marele Preot, dar și în caracterul și slujirea liderilor spirituali.
Legea preoției Vechiului Legământ avea în vedere și ținuța sau îmbrăcămintea preotului. Articolele care compuneau ținuta preotului purtau semnificații speciale, care erau transmise închinătorilor. Preotul trebuia să vină la slujbă îmbrăcat în veșmintele preoțești, astfel ca închinătorii să realizeze că ei sunt reprezentați și aduși de preot în prezența lui Dumnezeu. Mitra pe care era scris ”Sfântul Domnului” le transmitea faptul că preotul este dedicat slujirii și acceptat de Dumnezeu; Cele 12 pietre prețioase de pe pieptar transmiteau că semințiile lui Israel erau aduse înaintea Domnului de către preot etc.
Spre deosebire de toate articolele de îmbrăcăminte care erau văzute și care aveau semnificație pentru închinători, izmenele preotului era partea vestimentației care nu era văzută de oameni. Asta înseamnă că izmenele preotului nu transmiteau nici o semnificație sau mesaj oamenilor. Cu toate acestea izmenele, spune Dumnezeu, prin Moise, sunt deosebit de importante în vestimentația pentru slujire a preotului, pentru Dumnezeu. Dacă izmenele nu erau în regulă, preotul era socotit de către Dumnezeu vinovat și pasibil de moarte.
Când aplicăm principiul izmenelor preoțești la lucrarea liderului spiritual contemporan, realizăm că izmenele preotului reprezintă partea nevăzută de oameni, dar importantă pentru Dumnezeu în conducerea spirituală. Ne referim la viața privată și la caracterul ascuns al liderului spiritual. Cu alte cuvinte, calitatea conducerii spirituale a liderului creștin nu depinde numai de aspectele exterioare și vizibile ale vieții și mărturiei sale pentru oamenii cărora le slujește, ci și de partea aceea privată și ascunsă a inimii, pe care nu o poate cunoaște decât el și Dumnezeu.
Nu cred că nu realizăm faptul că majoritatea liderilor creștini care au eșuat în conducerea și slujirea lor, și-au început căderea de la izmenele murdare pe care le-au ascuns de oameni, dar pe care le-a văzut Dumnezeu. Aceasta le-a adus vină față de Dumnezeu și, în final, căderea și moartea spirituală.
Dragi lideri spirituali, este important ce văd oamenii în comportamentul, ținuta și manifestarea slujirii noastre pentru lucrarea bisericii, dar nu uitați, izmenele ascunse ale vieții și caracterului nostru trebuie să fie curate. Pe acestea le privește Dumnezeu și numai păstrându-le curate, vom avea parte de o slujire binecuvântată de El, de succes, durabilă și răsplătită de Dumnezeu.