Articole

Pastorul și disciplina bisericească (2)

Puțini lideri se simt în largul lor atunci când trebuie să facă pe polițistul rău și să taxeze o conduită greșită. Nu prea e coadă lungă aici. Puțini pastori se bucură când sunt nevoiți să pună o persoană sub disciplină, sau, mai rău, să o dea afară din biserică. Haideți să fim sinceri și să admitem că, dacă am putea, am delega această sarcină altcuiva. Liderului secund, de pildă. Ar fi ideal ca nouă să ne revină doar sarcina încurajării și a creionării viziunii. Pe scurt, sarcina activităților pozitive. Cele ce ridică spiritul uman. Wow, ce vis frumos!

Repede, însă, ne trezim din acest vis pentru că realitatea ne izbește cu viteză supersonică. Da, realitatea este alta. Realitatea este că . . .

  • Uneori trebuie să confruntăm răul sau atitudinea greșită din viața cuiva

  • Uneori trebuie să disciplinăm chiar și pe cel mai „fidel” membru / angajat

  • Uneori trebuie să spunem adevăruri incomode, adevăruri ce „jignesc” sponsorii principali sau liderii cheie

Și cu cât amânăm momentul confruntării, cu atât mai serioasă devine problema. Exact ca mărul stricat ce nu este îndepărtat la timp din coș. Apropo de măr stricat, să vă spun o poveste din propriile pățanii.

Nici n-am băgat de seamă. Am luat plasa plină de mere din Kaufland și ceva sticle de apă plată. M-am îndreptat apoi cu pași grăbiți spre casa de marcat. Merele chiar arătau bine. Niște ionatane de toată isprava. Eram mândru de alegerea făcută.

În grabă să ajung în alte parte, am lăsat plasa de mere în debara și m-am îndreptat spre centrul orașului. După câteva zile, spre marea mea suprindere, merele din debara se stricaseră astfel că am fost nevoit să arunc toată plasa. Nu îmi venea să cred cât de pagube poate produce un singur măr problematic. Mărul fusese bine ascuns printre celelalte, motiv pentru care n-am băgat de seamă să schimb plasa. Mi-ar fi plăcut să fiu avertizat: Hei . .

ATENȚIE: MĂR STRICAT!

Până la urmă am acceptat soarta, înțelegând că o parte din vină era și a mea. Experiența nefericită mi-a dat mult de gândit. Mi-am dat seama ce putere nocivă poate avea un singur măr stricat. UNUL SINGUR! 10 mere bune nu pot schimba soarta unui măr stricat. Mai tragic este că, din neatenție și din cauza proximității, merele bune se lasă influențate de cel stricat, și, în final, ajung să împărtășească aceeași soartă tragică: tomberonul / groapa de gunoi.

Mi-am adus aminte de experiența amară de acum câțiva ani în timp ce citeam cartea Deuteronom. Și, deși nu vorbește despre mere stricate, Moise are grijă să-și avertizeze poporul de profeții „stricați” / corupți.
„Dacă se ridică în mijlocul tău un profet sau un visător de vise care‑ți vestește un semn sau o minune și semnul sau minunea de care ți‑a vorbit el se împlinesc, iar el îți zice: «Să umblăm după alți dumnezei» – pe care tu nu‑i cunoști – «și să le slujim!», să nu asculți cuvintele acelui profet sau visător de vise, căci DOMNUL , Dumnezeul vostru, vă pune la încercare ca să știe dacă Îl iubiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.” – Deuteronom 13:1-3 EDCR
De notat. Aici nu vorbim de profeți mincinoși. Ei sunt vizați într-un alt articol de lege. Aici vorbim de profeții „stricați”. Adică de oamenii care deși prevestesc anumite lucruri cu o precizie de laser, totuși îndeamnă semenii / colegii la răzvrătire. Răzvrătire față de sistem, de lider etc. Și aici este marele pericol. De aceea avertismentul lui Moise este demn de luat în seamă . . .

ATENȚIE: „MĂR” STRICAT!

Avertismentul îl găsim și pe paginile noului testament. Apostolul Pavel constată că printre creștinii din Corint se strecurase câteva mere stricate. Frustrat de modul în care liderii bisericii gestionau problema, îi avertizează în diverse moduri:
„Nu știți că puțină drojdie dospește tot aluatul?” – 1 Corinteni 5:13 –
”Nu vă înșelați: Tovărășiile rele strică obiceiurile bune!” – 1 Corinteni 15:33
Ce e de făcut? Soluția tot în text o găsim.
„Să îndepărtezi astfel răul din mijlocul tău.” – Deuteronom 13:5 EDCR
„Dați‑l afară pe omul cel rău din mijlocul vostru.” – 1 Corinteni 5:13
Atât Moise cât și Pavel cer liderului (și implicit comunității) să acționeze în același mod în care am acționa și noi dacă am constata că într-o plasă de mere unul este stricat.

Da, știu. Nu este cel mai popular subiect. Înțeleg că nu este un lucru ușor să disciplinezi un om dar o organizație nu poate supraviețui dacă nu face curat (frecvent) în propria ogradă. Disciplina bisericească este necesară!